Personalitatea
lui Ştefan cel Mare este una din acele figuri importante care au marcat istoria
ţării noastre. Nici - un domn, înaintea sau în urma
lui, n-a ajuns la vânta şi celebritatea sa, nici - unul nu şi-a păstrat între moldoveni
şi între români un nume aşa de drag, aşa
de curat, aşa de popular ca al lui, încă astăzi aproape de trei veacuri şi jumătate
după moartea sa, Ştefan cel Mare este idealul poporului nostru el personifică
patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea, în sfîrşit toate însuşirile unui
mare domn, a unui geniu scutitor.
Numele
său nu mai puţin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile sale
fâlfâiau falnic din vârful Carpaţilor până la ţărmurile Dunării şi ale Mării Negre,
încă astăzi pe înaltul munţilor şi în adâncul văilor, în oraşe şi în sate, în
palaturi şi în bordeie, pretutindeni numele său se pomeneşte cu mândrie şi
recunoştinţă.
Ştefan
cel Mare era adevăratul domn, în toată
puterea cuvântului. Nici - una din însuşirile cu care poeţii i-au caracterizat
pe domnitori nu-i lipsea: vitejie, duh înalt, iubire de dreptate unită cu o
cuvenită energie spre a insufla totodată respect şi dragoste, adevărata
înţelegere a duhului poporului şi a trebuinţelor sale, iubirea patriei mai mult
decât a tronului său.
La data de 2 iulie s-a planificat o
activitate deschisă şi anume o oră comemorativă dedicată lui Ştefan cel Mare în
incinta bibliotecii raionale „Mihai Eminescu”, organizată de lucrătorii
bibliotecii în colaborare cu cei de la
Casa raională de cultură. In cadrul activităţii s-a vernisat
o expoziţie vastă de cărţi şi reviste. Activ au participat elevii claselor a VI
– VIII de la Liceul Teoretic
„ Mihai Eminescu”: Ruslana Frumosu, Tarus Irina, Calmuţchi Cătălina, Povivailov
Elena, Bantea Viorica, Orăşan Victoria, Railean Maxim, care au lucrat în echipă
unde au analizat calităţile fizice şi morale ale domnitorului, au oferit
informaţii despre viaţa şi domnia lui Ştefan cel Mare, au compus poezii şi
scrisori de mulţumire voievodului.
La finalul activităţii s-au menţionat cele mai bune esee despre
personalitatea domnitorului, iar cei prezenţi au interpretat melodia „Cînd a
fost să moară Ştefan”. În concluzie această activitate de suflet ne-a oferit
posibilitatea să elogiem această personalitate marcantă în istoria neamului
nostru.
În încheiere citez următoarele:
Ctitor de ţară şi păstrător de datini,
chipul lui Ştefan cel Mare se ridică peste crestele veacurilor, nimbat de sfinţenie.
Şi, cu
trecerea vremii, el se arată tot mai netrecător. Şi nu este o închipuire si
nici plăsmuire de basm. Este viu, este aevea chipul strălucitor de luceafăr al
marelui Ştefan.
Lespezile
funerare de la Putna
nu l-au putut cuprinde si nici ţintui pe loc. Ele mărturisesc doar că crugul
vieţii lui pămînteşti s-a înnădit acolo pe crugul veşniciei.
Pretutindeni
de - a lungul şi de - a latul Moldovei, firul vieţii şi al istoriei se toarce
din moştenirea lui. Şi după moarte, ca şi pe cînd era în viaţa s-a întâmplat cu
el aşa cum spune cronicarul Ureche: ” unde nu cugetai, acolo îl aflai”.
Pasul său
biruitor, îndrăzneţ şi sigur, s-a imprimat şi îl simţi pe scările cetăţilor, pe
drumurile târgurilor şi satelor, pe potecile munţilor şi pe lespezile
bisericilor.
Sub bolţile
sfintelor lui ctitorii mănăstireşti şi bisericeşti, a răsunat glasul rugăciunilor
sale, iar din turnurile aceloraşi aşezăminte s-a auzit de atîtea ori, chemarea
lui la oaste, la luptă pentru patrie şi lege. Ecoul lor se aude şi acum.
0
1 Comentarii:
mersi pentru informatie
Trimiteți un comentariu